Ajung clatinandu-ma in gara „BLS” din Belp ! (ma jur pe 3 beri ca asa se numeste). Urc in „trenul fix” (revin cu detalii *tf). Dupa 2 beri si 20 de minute pe trenul personal „BLS” (care arata mai tare ca orice InterCity de la noi), cobor la stanga pe peronul din Berne. Decid subit sa ma indrept cu orice pret (pana in maxim 4 Ron - pentru ca sunt totusi intr-o tara straina) catre prima toaleta in care pot efectua mictiunea ce-mi statea pe creier (si apasator mai jos, langa celalat creier) dinainte sa plec din Belp ! Gasesc rapid in 300m de la peron (multumind in gand semnelor internationale de toaleta prezente pretutindeni) quest item-ul final ... Meca ! Scot unica moneda pe care o am in buzuar si ma napustesc animalic catre punctul de trecere "pe bani" ce se regaseste intre mine si fericirea mea absoluta. Masinaria insista ca nu ma poate lasa inauntru, pentru impertinentul motiv ca moneda mea e prea mare pentru a patrunde prin fanta ei (si asa prea generoasa). Imi cerea 1Fr ( 1CHF = multi ron ), iau eu aveam o moneda de 2Fr ( 2CHF = si mai multi ron ). Salvarea mea o regasesc intr-un zambet larg al femeii de serviciu, care imi indica cu matura "Aparatul de schimbat orice moneda cu valoarea mai mare de un Franc, in echivalentul ei in monede de un Franc". Introduc moneda, si primesc doua mai mici. Fuga la masinaria de la punctul de vamal de trecere la pisoar, unde introduc moneda si incep sa trec, pe rand : ruxacul, apoi eu, apoi geaca (ma pregatisem din timp). Mecanismul incepe ciclul motor si „gandeste” prost. Ruxacul trece primul, dupa care masinaria idioata blocheaza drumul de access. In spate ramasesem eu cu geaca. Ma imbrac si injur in cea mai perfecta romaneasca pe 100 metrii raza, dupa care introduc a doua moneda de un CHF in biserica arhanghelului pastelui si cristosilor ma-sii de masinarie vamala. Glorie ! Ma lasa ! Petrec cele mai frumoase 60 secunde cu prietenul meu ... Urimat-ul !
Dupa atingerea celor mai inalte culmi de refulare interioara, la iesirea toaleta cea rea, dau peste o imagine care in Romania ar parea total iesita din peisajul comun, dar care aici (odata ce intelegi principiul de viata aferent acestor locuri) o regasesti la tot pasul. Ma amuza cumplit si am denumit-o "Bere cu ziar si mini-gardieni". Daca va uitati mai bine, veti observa ca femeia este atat de beata incat nici macar nu poate sa mai citeasca ziarul. Iar micro-gardienii sunt complet panicati si disperati.
Ziceam ca Belp-ul nu e ca Harman-ul. Mai ziceam si ca Belp-ul este o mica metropola pe 200 metrii patrati. La 20 metrii de hotelul meu am gasit magazinul "Mikado" :
La Siemens Academy in Elvetia, vineri, programul tine 3 ore. Lumea glumeste si zambeste relaxata, anticipand week-end-ul care incepe fix dupa masa de la ora 12:00. La masa toata lumea serveste bere si vin. Dupa masa ne „de-cazam” de la hotelul din Belp (Airport Sternen).
Imi aduc aminte ca nu am prea povestit despre acest hotel. Nici nu prea am avut ce. Toaleta nu se afla in camera, pentru simplul motiv ca nu ar avea unde sa intre. Camera este minuscula, dar macar are net, nu ca a colegului, care desi este identica, nu beneficiaza despre acest drept de baza al omului. Per total, a fost ciudat hotelul, dar de bun simt elvetian.
Trebuie sa ne cazam in Berna la alt hotel pentru restul celor doua saptamani de training. Legenda spune ca urmatorul hotel va exista mai cum-se-elvetian-cade.
Pana la gara am mai baut 2 beri. Vorba aia ... 200m nici broasca nu merge pe „uscat”. Asa ajungem la gara si la inceputul articolului. Este ciclic, balaurilor ... ca Ion („Ion” e un roman, nu-l stiti).
„Never go to bed mad. Stay up and fight.”
Frumos blogul tau, pula. Nu pot decat sa apreciez modul in care imi descreteste fruntile. Toate.
RăspundețiȘtergere